Se intampla deseori ca stiuca sa urmareasca pana foarte aproape de barca si orice incercare a noastra de a o impulsiona sa atace, sfarseste cu o sperietura a acesteia si apoi cateva zeci de minute bune schimband naluca dupa naluca si sperand ca pana la urma o vom pacali. Ei bine de cele mai multe ori, acest lucru nu se intampla, motiv pentru care mai jos o sa va arat cateva trucuri pe care va recomad sa le puneti in practica de indata ce identificati acest scenariu.
Galagie la broscarie
Stiti deja ca sunt mare amator de broaste. Ce nu stiti insa e ca imi place sa le imbunatatesc permanent si in afara de trailer hook - carligul suplimentar special pentru acesta tehnica, am testat mai multe mici "instalatii". Am prins si cu palete de rotative mici puse in locul skirtului si cu pene si flashuri pe post de skirt, dar cel mai bine pe departe, am prins cu o paleta de buzzbait montata inainte broastei.In acest fel, am obtinut o naluca de explorare in vegetatie, care face galagie mare dar in acelasi timp face si flash. Toata combinatia asta plus o recuperare continua normala, starneste atacuri fulgeratoare cu val ce vine de departe... Spectacol!
Ochi de peste
Nu ca ar fi vreo noutate, dar omul cat traieste invata. Asa am invatat si eu de la cateva concursuri in care amicul Sever Grosu prindea foarte bine pe niste glidere home made mari si foarte mari care aveau ceva diferit de alte modele. Am inceput sa le spunem "Ochiosi" la acele voblere tocmai pentru ca aveau niste ochi imensi in comparatie cu corpul pe care erau pusi, in orice caz, dadeau rezultate.
Trezit in delta intr-o partida fara prea multe capturi, mi-am adus aminte de Ochiosi si am aplicat o pereche de ochi adezivi mari pe un Dorado Drunk FT 7cm Sinking. Coincidenta sau nu, dupa 3-4 lansari am prins una de aproape 7kg cu Drunk-ul in gat.
Plimba cainele
Ziceam mai sus ca sunt mare fan broasca, dar sunt de fapt fan top water in general. Prefer broasca pe locurile cu vegetatie pana in suprafata apei, dar unde aceasta imi permite si am macar 10 cm de coloana de apa pana la bradis, folosesc mult tehnica de Walking the Dog. Ce ma enerveaza pe mine cel mai tare la tehnica asta e ca de obicei, producatorii de acest tip de naluci, folosesc ancore care dezechilibreaza voblerul, sau care au tija prea lunga si daca joc naluca rapid se incurca ancorele in struna.
Anul asta am descoperit un model super prinzacios si care "imi asculta" intocmai mana cand imprim tensiune pe lanseta si care vine echipat din fabrica cu un model de ancore Owner ST41-super strong, ascutite si cu tija scurta ca sa nu mai am probleme in recuperare. E vorba de Rapture Kosuke 10cm si il recomand cu incredere, chit ca in poza de mai sus ancora e dupa struna, acolo e vina stiucii :)
Rares Boeriu