În urmă cu câteva zile s-a încheiat iarna... şi mi-am dat seama că am avut un sezon de pescuit şalău mai bun chiar şi decât preferatele mele (noiembrie-decembrie). Cum pescuitul la şalău (şi nu numai) este influenţat de factorul meteo, sezonul 2013-2014 a fost cald, cu puţine zile cu temperaturi sub zero...Practic la fiecare ieşire din perioada decembrie-martie am prins şalău. Poate a fost o ieşire fără niciun peşte, dar de aia nu zic nimic.
Prietenii știu de ce...
Într-o zi un prieten m-a întrebat care ar fi secretul pentru a prinde şalău iarna?Mi s-a părut o întrebare uşoară cu un răspuns greu. Să teoretizez despre năluci, curenţi, greutăţi, lansete senzitive, fire incredibil de chinezeşti sau japoneze... toate îmi păreau fără rost. Aşa că primul răspuns pe care i l-am putut da amicului a fost: „Încearcă să pescuieşti perfect”. Am încheiat citatul. J Ceea ce în traducere liberă ar însemna „Încearcă să pescuieşti în aşa fel încât la sfârşitul zilei să nu te întrebi nimic: nici despre loc, nici despre echipament nici despre tehnici”. Totuşi au fost două secrete. Unul îl voi desecretiza, celălalt rămâne deocamdată secret.
Secretul e firul!
Firul face diferenţa, mereu a făcut şi mereu o va face. Douăzeci de ani am pescuit numai cu monofilament, iar de zece ani 97% am pescuit cu fir textil. Galbene, verzi, albe, negre, roşii etc... Azi, orice pescar poate afle aproape tot în materie de fire. Pe branduri, culori, împletite sau nu... totul este la îndemână. E pe net/forumuri. Desigur, nu orice pescar poate testa fiecare informaţie, iar internetul poate să deruteze pe oricine la un moment dat. „Ce e rău şi ce e bine?” este un gând ce nu ne dă pace.
FIRUL cu care am pescuit în această iarnă şi cu care am pescuit cel puţin 10 partide, este un fir produs de Rapture. Power Silk, pe numele lui. De 8 lbs, testat pe cântar... cu diverse noduri, cel mai mult a ţinut 2,4 kg.
Dar cum nu ţin morţiş să ridic în barcă şalăii de două patru sute trăgând de fir, acest aspect al rezistenţei aparent scăzute nu m-a deranjat cu nimic. Pescuiam pe o zonă cu structură puţină, ultimul somn (care ar fi putut să-mi strice socotelile) îl prinsesem pe 7 ianuarie... tot ce-mi trebuia era un fir mai subţire decât firele mele subţiri. Revenind la fir, când l-am văzut prima oară, mi-am zis că e cel mai mişto fir de biban pe care l-am văzut în ultimii ani... Împletit, mătăsos până la extaz... şi subţireeeee, subţire. Perfect pentru biban... Deja mă vedeam pe podium la Bicaz, la mare distanţă de locurile 2 şi 3. J
Ovidiu Ursachi
Continuarea in nr.11 al revistei Pescuitul Pentru Toti.